Piramida nivelurilor neurologice, după Robert Dilts

„Modelele reduc complexitatea”

Anne de Graaf

Elaborată la sfârşitul anilor ’80 de către cercetătorul American în comunicare Robert Dilts, apare descrisă într-o manieră extinsă pentru prima oară în cartea Visionary Leadership Skills (1996, Meta Publications, SUA). Această piramidă se raportează la nivelurile neuro-logice ale percepţiei creierului şi le structurează pe acestea şi legăturile dintre acestea pe premisa că nivelurile superioare sunt de mai mare profunzime şi impact asupra individului, iar modificările făcute la un nivel mai înalt aduc schimbări în toate nivelurile inferioare ale piramidei.

Toate aceste niveluri funcţionează simultan şi sunt caracteristice fiecărui individ.

Piramida nivelurilor neurologice. Grafic de Răzvan Goldstein

Nivelul mediului este cel al realităţii fizice, al mediului geografic, definit ca spaţiu al existenţei cvadridmensionale sau, după caz, ca mediu socio-politico-economic în care individual există. Întrebările specifice acestui nivel sunt: “unde?, cine? când?” (3 din cei 5 W ai comunicării: where, who, when, următorii 2, what şi why aflându-se la niveluri superioare).

Nivelul comportamentului şi al limbajului este cel al interfeţei perceptibile în comunicare între oameni. Cuprinde fapte, acţiuni, limbaj (verbal, non-verbal, paraverbal), răspuns şi feed-back, tot ceea ce răspunde la întrebarea “ce?”.

Primele două etaje de la bază constituie ceea ce toţi pot observa, ceea ce poate fi perceput ca atare şi nu în urma interpretării. Sunt nivelurile de relaţionare ale individului cu ceilalţi indivizi şi cu realitatea exterioară în ansamblul ei. Toate nivelurile superioare se referă la aspecte interioare ale individului, care nu pot fi descoperite decât la o cercetare mai atentă.

Nivelul abilităţilor, al competenţelor, al capacităţilor, al harurilor, al talentului, al darurilor conţine tot ceea ce reprezintă element specific distinctiv, cel mai curând format prin exersare repetată a unui comportament sistematic cu scopul unui obiectiv precis şi propriu. Reprezintă ceea ce se poate observa în anumite momente-cheie şi constituie bazele atribuirii unor poziţii bazate pe aptitudini specifice în cadrul societăţii. Întrebarea-cheie la acest nivel este „cum?”

Nivelul (de atitudine) al ideilor, al valorilor, al convingerilor, al credinţelor, al principiilor şi regulilor, al motivaţiilor, al mecanismelor de apărare şi al filtrelor de percepţie inconştientă a realităţii (metatipuri, metaprograme şi altele) este următorul, care conţine aspectele de natură mai subtilă a modului de a gândi şi a simţi a oamenilor. Cu ajutorul acestor structuri subconştiente, se descrie, defineşte şi dirijează într-o manieră contextuală reacţiile (deci comportamentele cu două niveluri mai jos care prin repetare sistemică pot forma abilităţi), pe care indivizii le folosesc şi le preferă în existenţa lor. Întrebările specifice pentru acest nivel sunt “ce este important?” şi “de ce este important?.”

Valorile oferă sistemul de referinţă în care ideile, alegerile şi contextele obţin un sens pentru fiecare. Pentru unii, valorile morale corespund unor consideraţii etice foarte atent construite şi însuşite.

„Valorile sunt principii complexe, dar cu siguranţă tipizate [original: patterned], ce rezultă din interacţiunea tranzacţională a trei elemente analistic distinctibile ale procesului evaluativ: cognitivul, afectivul şi elementele directive – care dau ordinea şi direcţia fluxului constant al actelor omeneşti şi a gândurilor pe măsură ce relaţionează cu soluţia problemelor omeneşti comune.” Kluckhohn, F. R., & Strodtbeck, F. L. (1961). Variations in value orientations, Row, Peterson, Evanston, Illinois, USA, p. 4

Valorile fiecărui individ se formează din mediu: familie, prieteni, şcoală, Biserică, şcoală, economie, politică, societate, mass-media, primele locuri de muncă. Valorile sunt specifice fiecărui context, dar nucleele tind să se regăsească într-o rădăcină comună care are mai degabă legătură cu nivelul valorilor. Mai multe despre ierarhizarea nivelurilor individuale ale valorilor se pot găsi în cartea scrisă de Don Edward Beck şi Christopher C. Cowan , Spiral Dynamics. Mastering Values, Leadership and Change (1996).

Nivelul identităţii este ce l al definirii ca sine, ca individ, de cele mai multe ori ca un cumul de sub-identităţi contextuale raportate la societate (de exemplu, pentru un bărbat, în funcţie de context: tată, fiu, soţ, angajat, enoriaş, specialist într-o anumită branşă, membru de partid, etc.). Întrebarea- cheie la acest nivel este cine?. Nivelul identităţii împreună cu nivelul atitudinilor şi valorilor descriu ceea ce psihologii definesc ca personalitatea umană, din prisma congnitivă, cu reflectare directă asupra etajului comportamental.

Nivelul apartenenţei este cel care defineşte grupul de referinţă pentru individ, la care acesta se raportează atunci când se consideră ca fiind parte dintr-un grup, echipă, comunitate sau societate mai mare. Întrebarea cheie pentru a determina ce se găseşte la nivelul apartenenţei pentru un anumit individ în contextul specific al evaluării este “cine altcineva?”.

Nivelul spiritualităţii, al misiunii, al scopului suprem, care călăuzeşte individul la un nivel transcendental. Întrebarea fundamentală pentru acest nivel este „cu ce scop (suprem)?”, urmând să surprindă ce transcende dincolo de toate nivelurile de mai jos.

În prezent, un grup de specialişti internaţionali lucrează în colaborare la elaborarea unei piramide “răsturnate” care să apară în continuarea sau prelungirea acesteia, ca urmare a impactului/refexiei determinate de conţinutul primei piramide, la un nivel mai înalt).

În 2014, am publicat aproximativ 20 de articole care dezvoltă cu numeroase exemple şi aplicaţii fiecare nivel al piramidei nivelurilor neurologice. Conținutul respectivei serii este disponibil doar clienților plătitori în consultanță. Dacă ți-a plăcut acest articol, atunci te invit să citești și articolele:

Care este sensul vieţii?

Graniţe conceptuale în mişcare

precum şi cele două capitole dedicate acestui model în cartea Modelarea din NLP, o cale rapidă spre excelenţă.

Articol publicat iniţial în decembrie 2007, apoi prima dată pe Discerne la 27 februarie 2012 şi actualizat succesiv în  la 28 august 2014, în august 2015 și în decembrie 2020.

Marcus Victor Grant

Copyright text © Marcus Victor Grant, 2007-prezent, toate drepturile rezervate.

Copyright grafică © Răzvan Goldstein, 2014-prezent, toate drepturile rezervate.

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.