Piramida lui Maslow

Numită astfel după psihologul cercetător Abraham Maslow, acest model a fost unul dintre marile succese în ceea ce priveşte stabilirea unor categorii de consumatori, ulterior pe baza constatărilor şi segmentărilor făcute ulterior dezvoltându-se sistemele de clasificare a consumatorilor VALS I şi VALS II.

Modelul presupune că fiecare individ are o serie de niveluri ale necesităţilor fundamentale, plasate gradat în ordine crescătoare pornind de la bază, astfel încât, dacă nivelurile inferioare sunt satisfăcute, este pusă temelia pentru satisfacerea nevoilor de nivel superior.

Maslow a alcătuit iniţial o piramidă cu 5 trepte, care este şi astăzi cunoscută studenţilor care urmează ştiinţe socio-umane. Există însă şi varianta din 1974, care propune încă două niveluri: cogniţie şi estetism. Cele două niveluri au pornit de la observaţiile adiacente ale lui Maslow, cu privire la faptul că motivaţia ar trebui de asemenea să le includă. Ulterior morţii sale, cercetătorii care s-au bazat pe munca lui au adăugat cele două trepte ca niveluri ale piramidei şi au completat vârful piramidei cu nivelul de transcendenţă, care aminteşte atât de piramida lui Robbins cât şi de piramida lui Dilts. Piramida cu 8 niveluri este o dezvoltare mai complexă a realităţii structurilor psihice. Aşa cum pornind de la modelul cu 4 categorii ale lui Jung, Katherine Cook Briggs şi Isabel Briggs Myers au dezvoltat un model mai complex al personalităţii (MBTI), cu 16 categorii, este cazul să folosim ceea ce ştiinţele socio-umane au raportat ca un progres şi nu să ne cantonăm în vechile modele de dragul celor care au trăit acum un secol.

Aşa cum arată şi diagrama, cele 8 niveluri sunt de jos până sus:

Nevoi fiziologice, adică acele necesităţi de care fiecare se loveşte într-o manieră inerentă şi constantă, datorită naturii umane, şi care sunt specifice pentru prezervarea sa continuarea existenţei. Aceste nevoi de a mînca, a bea, a respira, a dormi, a se spăla, a face sex ş.a. se regăsesc într-o manieră primară şi prioritară în toate societăţile şi culturile, observându-se o mai mare concentrare a celor pentru care acest nivel reprezntă o dominantă în Ţările Lumii a Treia, de exemplu.

Exemple de servicii sau produse care se adresează acestei categorii de necesităţi: locuinţele, produsele alimentare, aparatele de aer condiţionat, paturile, scaunele, centralele termice, sobele, duşurile, chiuvetele, produsele contraceptive, îmbrăcămintea.

 

Nevoi de securitate / siguranţă / certitudine, care sunt circumscrise normelor sociale şi ale civilizaţiei pentru a avea la dispoziţie o serie de resurse necesare pentru continuarea unei activităţi în ceea ce priveşte rolul pe care un individ îl indeplineşte funcţional în cadrul unei societăţi.

Aceste nevoi includ securitatea care provine din situaţia financiară / materială, securitatea unui mediu care să prezerve sănătatea şi să prevină îmbolnăvirea sau vătămarea fizică, securitatea unui mediu de familie, asigurarea proprietăţii, a resurselor de diferte tipuri şi a moralităţii ca şi componentă psihosocială a mediului din care individul face parte. Odată asigurate nevoile fiziologice, cele de securitate sunt primele asupra cărora indivizi îşi vor îndrepta atenţia, conform acestui model. Exemple de servicii sau produse care se adresează acestei categorii de necesităţi: asigurările, creditele, armele, serviciile matrimoniale, servicile de pază şi securitate.

 

Nevoi de socializare, de apartenenţă comunitară, de comunicare, de apropiere psihologică de alţi semeni, de familie cu scopul de intimitate sufletească şi sexuală, nevoi de afecţiune. În acest sens, un fenomen sociologic interesant corelat cu dezvoltarea economică ţărilor, cu insistenţă pe satisfacerea primelor două nivele, este cel al depresiei şi al ratei sinuciderilor. La nivelul diferitelor societăţi şi culturi, s-a constatat, spre exemplu, o răspândire diferită a acestei problema, constatându-se că în acele ţări/culturi în care activitatea socială este sprimată, fenomenul sociologic al depresiei este accentuat. Exemple de servicii sau produse care se adresează acestei categorii de necesităţi: localuri publice, evenimente sociale/de networking, comunităţile virtuale, forumurile.

 

Nevoi care ţin de stima de sine, imaginea de sine, respectul de sine, încrederea, respectul, fie necondiţionat, fie construit şi / sau recunoscut / conferit de ceilalţi pe baza realizărilor care sunt acceptate, preţuite, apreciate pe plan social în mediul în care individul îşi desfăşoară activitatea. Cercetările arată că o stima de sine ridicată conduce la fericire, iar acceptarea de sine conduce la stabilitatea stimei de sine. Exemple de servicii sau produse care se adresează acestei categorii de necesităţi: consilierea psihologică, îmbrăcămintea personalizată, accesoriile, emisunile / producţiile mass-media nişate pe mângâierea orgoliului unor anumite publicuri.

 

Nevoi cognitive, care ţin de necesitatea de a înţelege lumea din jur, de a crea un sens şi o structură experienţei. Oamenii au nevoie de educaţie, fie că aceasta vine din familie, de la o instituţie sau din auto-educaţie. Oamenii au nevoie să exploreze, să cunoască, să afle. Exemple de servicii sau produse care se adresează acestei categorii de necesităţi: educaţia publică preuniversitară, studii universitare şi postuniversitare, cărţi, traininguri, cursuri, seminarii, workshopuri, audiobook-uri, documentare.

 

Nevoi estetice, care ţin de a avea parte de frumuseţe fizică în jur, încăperi amenajate şi decorate plăcut, peisaje atrăgătoare şi look echilibrat. Oamenii au nevoie să observe frumuseţe în jur deoarece aceasta le creează o stare plăcută, confort şi motivaţie de a munci. Adeseori, atunci când nu pot obţine anumite nevoi care ţin de stima de sine, caută să obţină mai întâi nevoile estetice, pe care să le substituie astfel celor de stimă de sine sau chiar celor de transcendenţă. Exemple de servicii sau produse care se adresează acestei categorii de necesităţi: serviciile şi produsele cosmetice şi de înfrumuseţare, decoraţiuni interioare şi exterioare, grădinărit, văruit, parchetul, gresia, faianţa.

 

Nevoi care ţin de auto-dezvoltare, creştere, împlinire, fericire, depăşire, evoluţie psihologică, atingerea anumitor standarde / obiective care să asigure diferenţierea, unicitatea şi superioritatea individului în raport cu ceilalţi. Exemple de servicii sau produse care se adresează acestei categorii de necesităţi: coachingul, mentoringul, consilierea psihologică, taberele de creaţie, programele pentru dezvoltare personală.

 

Nevoi de transcendenţă, care corespund nevoilor de contribuţie din vârful piramidei lui Robbins şi nevoilor de misiune din vârful piramidei lui Dilts. Oamenii au nevoie să contribuie la reuşita altora, la dezvoltarea unei comunităţi bazate pe interese comune. Oamenii simt nevoia să lase ceva în urmă prin munca lor, cunoştinţele lor sau banii lor. Exemple de servicii sau produse care se adresează acestei categorii de necesităţi: fondurile de administrare pentru caritate, serviciile de microcreditare (cum este Kiwa.org, care facilitează împrumuturi antreprenoriale pentru oamenii din ţările sărace), programele de serviciu comunitar / în folosul societăţii, programele de voluntariat.

 

Iniţial, teoria spunea că oamenii îşi îndeplinesc mai întâi nevoile de bază şi abia apoi pe celelalte, dar practica demonstrează că pentru oameni diferiţi, în contexte diferite, unele nevoi superioare (din vârful piramidei) pot fi mai importante decât unele nevoi inferioare (de la baza piramidei).

Astfel, cineva îşi poate sacrifica viaţa pentru a o salva pe a altuia (nevoile se securitate sacrificate pentru cele de transcendenţă), cineva poate prefera să îndure un tranzit nesigur pentru a urma nişte studii (exemplul studenţilor israilieni care îşi riscă viaţa de fiecare dată când merg la universitate să dea examene), cineva îşi poate sacrifica familia atunci când reputaţia îi este afectată de o problemă domestică (nevoi sociale abandonate în favoarea nevoilor de statut). Prin urmare, termenul iniţial de ierarhie, folosit de Maslow, nu mai stă în picioare astăzi. Ordinea în care oamenii îşi îndeplinesc aceste nevoi nu mai depinde nici măcar de factorul cultural, ci de preferinţele şi valorile proprii fiecărui individ. Cu toate acestea, la nivelul unei civilizaţii sau culturi, se pot observa linii determinante.

PS: Urmăreşte acest video în care Corrina Rachel dezvoltă în mai multe detalii/nivele piramida lui Maslow

Dacă ţi-a plăcut acest articol, atunci îţi recomand şi:

Maslow’s Hierarchy of Needs

Piramida nevoilor emoţionale fundamentale după Anthony Robbins

Îţi mulţumesc!

Happy development!

Marcus Victor Grant

Text Copyright © Marcus Victor Grant 2008-prezent, toate drepturile rezervate.

Copyright grafică © Andreea Călărașu, 2015

Materialele publicate pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.