Documentaţia de cercetare sau cum te fereşti de a reinventa roata

20 10 2011

Acest articol se adresează studenţilor care au de realizat cercetări de tip survey şi este al doilea din seria de articole despre cercetare pentru începători 

Nu există nimic care să nu fi fost spus înainte…

Lucillus

Chiar dacă nu ştii cine a fost Lucillus, faptul că a afirmat asta acum vreo două milenii te pune pe gânduri… De fapt, este interesant cum anumite cărţi oferă o înţelegere asupra unor fenomene care ţin de oameni care erau valabile în antichitate sunt valabile şi acum.

Mai mult, în ceea ce priveşte conceptul de nou, prevederile statistice din 2001 pentru 2001-2006 arătau că 2 % din produsele noi de pe piaţă vor supravieţui – atenţie! este o diferenţă între a supravieţui şi a produce profit pe termen lung! Nu doar atât, cercetări realizate în SUA în anii ’90 arată că aproximativ 5-10 % din populaţie este interesată de lucrurile noi, aşadar grijă mare la a folosi cuvântul nou, şi este foarte probabil, datorită marketingului agresiv al marilor corporaţii şi datorită tehnologiei, ca acest procent să scadă, pentru că oamenii au nevoie să filtreze informaţia şi pot deveni din ce în ce mai sceptici la tot ce promite a fi revoluţionar!

Aceasta înseamnă că domeniile care sunt noi, sunt de fapt restructurări ale unor lucruri care deja existau înainte sub altă formă, ceea ce este logic din moment ce toată cantitatea de materie-enegie din Univers este constantă şi se transformă de-a lungul timpului…Aceasta înseamnă că oricât de genială ţi se poate părea ideea pe care o ai, este foarte probabil ca aceasta să mai fi venit şi altor indivizi.

Spre exemplu, un manager pe care îl cunosc, a muncit cu ehipa lui vreme de o lună la planificarea pentru scoaterea pe piaţă a unui produs în premieră mondială şi cu puţin timp înaintea demarării proiectului, o corporaţie multinaţională a scos pe piaţă un produs care era exact pe ideea şi publicul căruia voia el să se adreseze. A fost un caz fericit, a cheltuit doar timpul unei echipe. Sunt alte cazuri, şi mai nefericite, în care zeci de milioane de dolari au fost risipite pentru aplicarea unor idei în a căror alegere nu s-a ţinut cont de ceea ce s-a mai lucrat înainte sau în altă parte.

Domeniile socio-umane au proprietatea de a fi vecine şi de aceea, dacă vei începe să te documentezi în domeniul cercetării tale, vei începe să obervi care sunt domeniile conexe din care este cazul să ai totuşi nişte cunoştinţe. De exemplu, dacă vrei să studiezi comportamentul consumatorului (care face obiectul de studiu şi psihologilor şi economiştilor), vei afla că acest domeniu este vecin şi interdependent cu Customer Relationship Management (CRM), care face mai degrabă parte din Public Relations (PR), cu merchandising (care face mai degrabă parte din marketing, şi cu psihologia publicităţii. Aceasta înseamnă că, pe lângă a studia documentaţie teoretică şi cercetări în domeniul efectiv al comportamentului consumatorului, va trebui să studiezi şi documentaţii şi cercetări de referinţă în domeniile vecine, pentru a putea avea o imagine de ansamblu. Riscul pe care ţi-l asumi prin a sări acest pas este riscul pe care şi l-au asumat nişte cercetători pe care îi cunosc care, într-un proiect de cercetare despre care credeau că este primul de acest tip din istorie, şi-au bazat întreaga cercetare pe o singură carte (!) e adevărat că era de referinţă, dar nu este de ajuns.

În primul rând, ce ai nevoie este cuvinte-cheie de căutare în limba engleză. Dacă nu te descurci bine cu engleza, nu ai ce căuta în cercetare, pe termen lung! Aceste cuvinte cheie le vei căuta pe Google. Dacă nu ştii cum se foloseşte Google, nu ai ce căuta în cercetare! Repet: Dacă nu ştii cum se foloseşte Google NU AI CE CĂUTA ÎN CERCETARE. Dacă totuşi eşti un GIP (Google Illiterate Person), fii pe pace, este remediabil!

Marea majoritate a populaţiei utilizatoare de internet nu ştie să caute pe Google. Astfel, dacă vrei să găseşti ceva cât mai precis pe o anumită temă care te interesează, va trebui să plasezi grupul de cuvinte, de exemplu consumer behaviour, între ghilimele. Rezultatele îţi vor apărea în fereastra browserului în ordinea rankingului pe care îl au în topul Google (vezi conceptul PR – page ranking). Aceasta înseamnă că paginile care au cea mai mare căutare sau la care sunt cele mai multe linkuri de pe alte site-uri, sunt primele, în ordine descrescătoare. Adresa respectiva se găseşte în fereastra de adresă şi o poţi copia, da mai departe sau salva în favorites / bookmarks dacă nu poţi continua acum, sau dacă rişti să îţi pice netul sau curentul, ceea ce în România se întâmplă frecvent.

De obicei, e recomandat, atunci când ajungi la multe ramificaţii în Google, să salvezi adresele de la paginile cu rezultate, pentru a te feri să munceşti de două ori.

De exemplu, poţi vizualiza la adresa de mai jos prima pagină a rezultatelor căutării după “consumer behaviour” şi vei observa că în pagină îţi apar şi cuvintele de căutare.

De asemenea, vei observa că sunt sensibil mai puţine rezultate decât după consumer behaviour scris fără ghilimele. Vei observa că în drepta există o serie de linkuri. Acelea sunt reclame plătite de companii la Google, şi există un contract scris prin care Google se obligă să plaseze pe o anumită poziţie respectivele linkuri la aceste cuvinte de căutare.

Dar pe tine nu te interesează atâte rezultate, te interesează de exemplu articole (white papers) sau cercetări (research) în domeniu, drept pentru care vei adăuga cuvântul research, scris fără ghilimele dacă este singur şi scris între ghilimele dacă urmăreşti o sintagmă de genul “research results”, la care vei adăuga câte cuvinte sau sintagme între ghilimele doreşti pentru a-ţi rafina cercetarea, distanţate de spaţiu. Apoi, dacă doreşti să găseşti rezultatele fără un anumit termen, de exemplu cauţi rezultate de cercetare în domeniul comportamentului consumatorului care nu sunt legate de merchandising, vei face specificarea -merchendising, sau, dacă e o sintagmă, -”merchandising strategies”. Observi că imediat după semnul , este plasat fără spaţiere cuvîntul sau sintagma (dacă e sintagmă, între ghilimele, altfel semnul „-” se va referi doar la primul cuvânt din sintagmă). Poţi vedea cuvintele folosite în căsuţa de căutare. Ţine cont că poţi căuta în pagini din lumea întreagă sau din România! Fă o vizită pe la setările din Căutare avansatăşi rafinează-ţi căutarea! Cu cât mai specific, cu atât mai uşor de găsit. Gândeşte-te foarte bine la ce urmăreşti să găseşti şi alege-ţi cuvintele cu atneţie, acesta este un pas strategic. Uneori, este nevoie să porneşti o căutare după care să realizezi că de fapt ai nevoie de alte cuvinte de căutare.

Foloseşte click dreapta şi open in new window / deschide în filă nouă pentru a deschide linkurile care te interesează din paginile de cercetare. Astfel, cercetarea ta pe Google va fi ramificată folosind ca arbore de bază pagina curentă cu rezultate. Înainte să te grăbeşti să dai click pe un link, citeşte rândurile care sunt dedesubt – zona numită cache.

Ţine cont în căutarea ta că cercetătorii, de felul lor, nu sunt nişte oameni tocmai bogaţi sau care au cunoştinţe de Search Engine Optimization (SEO), deci nu-şi permit să se asigure că rezultatele cercetărilor lor vor fi în primele pagini la căutarea pe Google. Poţi fi sigur că rezultatele care sunt primele în motoarele de căutare sunt acolo pentru că cineva a investit multă muncă şi bani pentru a le plasa acolo şi este misiunea ta să afli exact ce te interesează cu adevărat.

Cu cât vei şti mai bine unde şi cum să cauţi ce ai nevoie, cu atât mai avantajat vei fi pe termen lung faţă de alţii, viitoarea ta concurenţă.

Mai poţi folosi ca moatoare de căutare care îţi vor fi utile practic:

www.scandoo.com – îţi oferă posibilitatea de a căuta pe principalele 3 motoare de căutare (Google, Yahoo! şi MSN Search) evitând spyware, viruşi şi alte chestii care îţi pot da bătaie de cap.

www.snap.com – îţi oferă posibilitatea de a vizualiza pagina principală la care te duce link-ul înainte de a intra pe ea.

www.releton.com – combină rezultatele căutărilor cu Google şi Yahoo! într-o manieră care poate fi controlată de utilizator.

www.duckduckgo.com – oferă, pe lângă rezultatele tipice şi acel gen de rezultate pe care nu le vei găsi în Google cu nici o căutare.

De asemenea, pentru termeni de specialitate, este recomandat să cauţi şi în site-urile enciclopedice Wiki, cel mai mare proiect enciclopedic din istorie, la adresele:

http://en.wikipedia.org/wiki/Main_Page

http://en.wiktionary.org/wiki/Main_Page

În funcţie de domeniul pe care ţi l-ai ales, există posibilitatea să găseşti la bibliotecă sau în librării informaţiile de care ai nevoie. Dacă nu poţi cumpăra cartea de care ai nevoie şi aceasta se găseşte numai în librărie, există lanţuri librării precum Diverta , în care poţi citi (fără să-ţi iei notiţe, totuşi) şi poate există chiar o măsuţă care este concepută cu această destinaţie. Pentru orice eventualitate, este cazul să verifici cam care este traficul librăriei, pentru că între anumite intervale, s-ar putea ca măsuţa să fie ocupată… Sau, dacă este o carte de referinţă de care ar beneficia mai multă lume, poţi încerca să tragi de un prof de la facultate să o cumpere pentru bibliotecă sau pentru facultate şi apoi să ţi-o împrumute şi ţie.

Bibliografia de specialitate, teoretică, pe un domeniu, are scopul de a te ajuta să înţelegi conceptele cu care operează domeniul şi să-ţi clarifici care sunt parametrii între care este indicat să operzi. Oricum ţi s-ar părea aceste documente, este datoria ta să le citeşti, dacă vrei să lucrezi în cercetare, şi să respecţi ce scrie acolo, întrucât pentru chiar şi pentru a reinventa roata într-o manieră creativă, trebuie să ştii ce s-a făcut înaintea ta, altfel rişti să munceşti degeaba. Eventual, poţi întreba cercetătorii care au mai lucrat înaintea ta pe alte lucruri asemănătoare ce documentaţie au folosit sau poţi întreba un specialist care sunt cărţile de referinţă în domeniu şi eventual dacă îţi poate împrumuta ceva care să te ajute.

Totuşi, pe de altă parte, este bine să ştii şi să ai în considerare şi următorul aspect. Unii oameni ar putea crede că autorii scriu cărţi pentru a-şi aduce contribuţia la dezvoltarea minunată a umanităţii. De fapt, majoritatea cărţilor sunt scrise din cel puţin unul dintre următoarele motive:

  • autorul vrea bani;

  • autorul vrea faimă;

  • autorul este grafoman.

De aceea, multe din lucrurile scrise de capete luminate pot părea gogoriţe şi pentru a le depista, este bine să foloseşti o regulă de bun-simţ, care este definită de sintagma KISS (Keep It Short amd Simple a.k.a. Keep It Simple, Stupid!).

Ţine minte!

Există doar 3 tipuri de proiecte de cercetare:

1. Cercetări care încep bine şi se termină bine.

2. Cercetări care încep bine şi se termină prost.

3. Cercetări care încep prost şi se termină prost.

Îţi mulţumesc!

Happy research!

Ştefan

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu. Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.



Acțiuni

Information

4 responses

30 10 2011
Sistematizarea informaţiilor sau cum să faci creativ dezordine în mintea celorlalţi « DISCERNE

[…] ce ai parcurs procesul de analiză, urmează sinteza. Dacă nu te pricepi la acest pas, este în regulă, înseamnă că ai mentalitate de cercetător. […]

Apreciază

4 11 2011
Construcţia chestionarului sau cum să pui întrebările deranjante corect « DISCERNE

[…] Documentaţia de cercetare sau cum te fereşti de a reinventa roata […]

Apreciază

23 11 2011
Abordarea pe stradă sau Cum să ai o prezenţă cât mai agăţătoare… « DISCERNE

[…] Documentaţia de cercetare sau cum te fereşti de a reinventa roata […]

Apreciază

24 02 2012
Lista de articole despre cercetare « DISCERNE

[…] Documentaţia de cercetare sau cum te fereşti de a reinventa roata (20 octombrie 2011) […]

Apreciază

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: