Stressul în organizaţii – câteva repere

21 09 2011

Studiul ‘Organizarea muncii si a stresului‘, realizat de Institute of Work, Health&Organizations din Nottingham (Marea Britanie), face o diferentiere intre presiune si stress.Presiunea de la serviciu este inevitabila, tinand cont de exigentele contextului profesional actual. O presiune perceputa ca acceptabila de catre angajat ii poate mentine la nivel ridicat dinamismul, motivarea si capacitatea de munca – ceea ce în limbajul curent se numeşte eustress. Atunci cand presiunea devine excesiva, e resimtita ca insuportabila si conduce la aparitia stresului.

Sursa 

Agentia Mediafax prezinta integral textul mesajului atribuit Ralucai Stroescu, fara a-l corecta, intocmai cum el a fost dat publicitatii de colegii acesteia:

daaaaaaaaaa, ma intereseaza orice, aici e super naspa, au tot plecat oameni, nu mai avem manageri decat 3, coordonez mai multe echipe in acelasi timp, in unele echipe nu am seniori clientii ma cauta telefonul suna non stop noaptea fac OMF-uri si IFRS-uri, inclusiv samabata si duminica ….. oricum nu itipoti imagina….. acum sunt la combinat la targoviste. oamenii termina programul la ora 3 cu cine dracu sa discuti nu mai am conexiune la reteaua EY, trebuie sa ma ocup de totul pentru alte 2 echipe de ale mele care pleaca duminica seara saptamana viitoare o sa fiu in mai multe locuri in acelasi timp nu mai vreau

ps nu mai imi merge nici telefonul pt ca l-am scapat pe jos si nu am avut cand sa-l repar….nu mai vreau….vreau orice serviciu numai sa plec de aici…nu am mai dormit de nu stiu cate sapt….maxim 5 ore pe noapte inclusiv samabata si duminica…..poti sa ma recomanzi oriunde ca o sa ma descurc….mai greu ca aici nu exista.

saptamana viitoare intru in lumea vagoanelor:) si a vapoarelor:)”.

Mesajul are subiectul “buna” si ar fi fost trimis de Stroescu in data de 5 aprilie 2006, la ora 17:58.

Sursa

<<Intotdeauna e nevoie de o tragedie pentru a se “baga” in seama alarmele.

Daca angajatii ar fi destepti, ar incepe o intreaga campanie – caci momentul este prielnic. Dar deja timpul a cam trecut si nimeni n-a avut inteligenta de a profita de moment. Povestea e buna. Trebuia valorificata. Se pare ca nu stim cum. Pacat! Am face viata angajatilor mai normala si am evita ca astfel de lucruri sa se mai intample. Suntem prosti. Ne meritam soarta.>> Ovidiu Aldis

Sursa

Un studiu efectuat în Statele Unite pe un esantion de 1.000 de directori a descoperit ca 57% dintre ei aveau probleme digestive, 62% sufereau de insomnie, 64% acuzau dureri de cap, iar 33% cunosteau ce înseamna o durere de stomac. Toate aceste simptome de stres, de asemenea mentionate în respectivul studiu, au fost: dificultati în luarea deciziilor, raceli frecvente, conflicte nejustificate cu colegii, lipsa energiei, depresii, nervozitate. Rezultatele studiului au evidentiat faptul ca economia Statelor Unite pierde anual 75 mld. de dolari din cauza afectiunilor provocate de stres. […] Un sondaj a descoperit faptul ca o persoana afectata de stres pierde, în medie, 16 zile de lucru într-un an, din diferite cauze. […]

Unul din efectele cauzate de stresul prelungit, chiar si de intensitate mai scazuta, este fenomenul cunoscut sub numele de sindromul managerului depasit. Aceasta stare, denumita si epuizare, apare când managerul nu mai poate lucra cu întreaga capacitate fizica, psihica si intelectuala, deoarece sufera de o depresie nervoasa, cauzata de problemele profesionale. Fata de cele mai multe dintre efectele evidente ale stresului, acest sindrom si cauzele lui sunt mult mai greu de identificat. Cercetatorii au ajuns la concluzia ca mai mult de un sfert din managementul de vârf al organizatiilor de peste Ocean este afectat. Performantele lor profesionale cresc permanent, ating un anumit plafon, apoi brusc, managerii pierd orice control si initiativa. Managerul epuizat afectat de acest sindrom nu simte întotdeauna presiunea evenimentelor stresante. El poate fi multumit de postul sau, dar nu constientizeaza faptul ca entuziasmul sau si cheful de munca au disparut.

Textul de mai sus preluat din articolul “Managerul depasit” de Eugen Ripa

In 1992, un raport ONU desemna stresul drept ‘Boala secolului al XX-lea, iar in 1998, Organizatia Mondiala a Sanatatii (OMS) prezenta acest flagel ca pe o ‘epidemie mondiala‘. Este imposibil sa evitam stresul, dar putem invata cum sa-l tinem sub control. […]

Un studiu publicat in 2004 de Psychological Bulletin’ a confirmat ca episoadele scurte de stres consolideaza sistemul imunitar, in timp ce stresul prelungit mareste vulnerabilitatea la infectii a organismului. […]

Efectele pot fi la nivel psihic (depresii, anxietate, iritare, insomnie, pierderea memoriei, oboseala, violenta, putand conduce chiar la sinucidere) sau fizic (hipertensiune arteriala, dureri de muschi si de oase, migrene, dureri localizate in anumite organe, conducand la ulcer, infarct, caderea parului, afectiuni ale sistemului imunitar – raceli dese, infectii). […]

La nivel mondial, depresia, cea mai intalnita tulburare psihica produsa de stres, constituie a patra cauza de imbolnavire si de incapacitate de munca. Estimarile OMS releva ca pana in 2020 depresiile vor deveni a doua cauza de imbolnavire. In Europa, o persoana din cinci sufera de depresie in cursul vietii. Rata sinuciderilor (deseori legate de stres) variaza in Europa intre 2 si 44 la 100.000 de locuitori. Cele mai inalte valori la acest capitol se inregistreaza in Europa de Est [adicăCentrală].

Potrivit calculelor recente, afectiunile legate de stres se afla la originea a peste jumatate din cazurile de incapacitate de munca inregistrate in Europa de Nord. Anual, 33,4 milioane de persoane din Europa sufera de depresii severe. […]

La nivel european, 22% dintre angajati se declara stresati, releva un studiu din decembrie 2006 al Fundatiei Europene pentru Supravegherea Conditiilor de Munca. […]

Romanii se situeaza pe locul 1 in topul salariatilor din UE care muncesc peste 48 de ore. Conform fundatiei, angajatii din Romania si Bulgaria sunt cei mai expusi la factori de stres: 74% dintre acestia au miscari repetitive ale bratelor sau palmelor cand muncesc, in UE media fiind 61%. Doar 58% dintre romani sunt multumiti de jobul lor. Numai Turcia are mai putini salariati multumiti decat noi (52%). […]

Un studiu publicat in 2006 de Biroul de analiza a fortei de munca din Marea Britanie releva ca aproximativ 420.000 de britanici s-au imbolnavit in 2005 din cauza stressului. Unul din sase angajati considera ca are un serviciu stresant. […]

Se estimeaza ca in 2006 aproximativ 195.000 de britanici au suferit de depresie sau anxietate din cauza stresului. Anual, in Marea Britanie stresul provoaca pierderea a 10,5 milioane de ore de munca. […]

In anul 2000, un sondaj Gallup [in SUA] releva ca 80% dintre angajati se simteau stresati la serviciu. 25% dintre cei stresati au strigat sau au plans din cauza stresului. 10% se temeau ca un coleg suprasolicitat va deveni violent, iar 19% au renuntat la serviciu pentru ca era prea stresant. […]

300 de miliarde de dolari sunt costurile anuale determinate de stresul profesional in SUA, conform American Institute of Stress. […]

In 2006peste 30% dintre angajatii americani sunt stresati permanent atunci cand lucreaza, releva o echipă de cercetători de laUniversity of Chicago65% dintre americani nu pot dormi din cauza stresului, iar 16% dintre americani sufera de insomnie provocata de stres. […]

Conform unei analize a Comisiei Europene, 147 de milioane de angajati din UE se plang ca lucreaza intr-un ritm prea rapid. […]

Cei mai intalniti factori de stres la locul de munca sunt lipsa unor obiective clare, slaba comunicare si lipsa de informare in companie, lipsa sprijinului din partea conducerii, obiectivele si prioritatile contradictorii, statutul neclar, responsabilitatile prea mari, lipsa recunoasterii, nesiguranta locului de munca. Alti factori importanti de stres sunt incertitudinea in evolutia profesionala, modificarea statutului in companie, lipsa accesului la decizie, relatiile de la serviciu, tipul muncii prestate, ritmul de lucru si programul inflexibil sau haotic. Relatia dintre activitatea profesionala si viata privata poate duce si ea la stres.[…]

Sursa

Un studiu publicat în Journal of the American Medical Association, arată că în Statele Unite, angajatorii pierd mai mult de 60 de miliarde de dolari pe an deoarece angajaţii nu sunt pe atât de productivi pe cât ar putea fi.

Îmbunătăţirea stării de sănătate a angajaţilor şi dezvoltarea businessului/ organizaţiei […]

Un studiu asupra productivităţii şi profitabilităţii, a pus în evidenţă faptul că organizaţiile nu sunt pe atât de profitabile pe cât ar putea fi. 53% dintre CEO care au participat la studiu şi 52% dintre angajaţi sunt de acord asupra acestui lucru.

Studiile de specialitate indică mai mulţi factori care contribuie la deficitul în profitabilitatea organizaţiilor. Dintre aceşti factori amintim:

– lipsa programelor eficiente de training (răspunde de 39% – 48% din pierderea profitabilităţii);
– strategii de management deficitare (răspund de 42% – 59% din pierderea profitabilităţii);
– probleme de sănătate fizică, emoţională, stress, epuizare psihică (răspund de 66% – 71% din pierderea profitabilităţii). […]

Studiile care au investigat pierderile în productivitate ca urmare a stării de sănătate a angajaţilor arată că 86% din totalul timpului de muncă neproductiv este datorat prezenteismului. Costurile organizaţiei se ridică însă dacă se ţine cont de faptul că prezenteismul, spre deosebire de absenteism, implică remunerarea angajatului pe acea perioadă şi creşterea ratei erorilor în sarcinile de muncă.

Ca urmare, menţinerea şi îmbunătăţirea stării de sănătate a angajaţilor reprezintă condiţii necesare pentru performanţa sustenabilă în muncă şi profitabilitatea companiei.

Sursa

Dacă ţi-a plăcut acest colaj, îţi recomand şi:

Am mai scris despre stres aici.

Stress and productivity

Bucureştenii, printre cei mai nepoliticoşi din lume

Jumătate din angajaţii bucureşteni stresaţi şi-ar lua şeful la palme

Câţi bucureşteni sunt stresaţi la locul de muncă

Românii, printre cei mai bolnavi mintal dintre europenii din UE

89 % din români sunt stresaţi de starea economiei naţionale

77% din români sunt stresaţi din cauza datoriilor la bănci

Românii sunt printre cei mai stresaţi dintre europenii din UE

Câţi români sunt bolnavi mintal

HRD – Caracteristici semnificative la români care au impact în procesul de management (ca urmare a modelelor educaţionale şi organizaţionale) (2006) 

Karasek, R.A. & Theorell, T. (1990) Healthy Work. Stress, Productivity and the Reconstruction of Working Life, New York, Basic Books, în Nelson, D.L.; Simmons, B.L. (2005) Eustress and attitudes at work: a positive approachdin Antoniou, Alexander-Stamatios G.; Cooper, Cary L., CBE – Research Companion to Organizational Health Psychology, MPG Books LTD.

Fletcher, B. C. (2003) A FIT Approach to Work Stress and Health, în Schabracq, Marc J.; Winnubst, J.A.M.; Cooper, C. L. – The Handbook of Work and Health Psychology, 2nd edition (pp 46-62), John Wiley & Sons, LTD,

Îţi mulţumesc!

Happy eustress!

Ştefan Alexandrescu

consultant în strategie de comunicare şi resurse umane


Acțiuni

Information

8 responses

19 01 2012
De ce e importantă fişa postului « DISCERNE

[…] Stressul în organizaţii – câteva repere […]

Apreciază

12 07 2012
Obligativitatea fimei postului « DISCERNE

[…] Stressul în organizaţii – câteva repere […]

Apreciază

12 07 2012
Obligativitatea fişei postului « DISCERNE

[…] Stressul în organizaţii – câteva repere […]

Apreciază

10 12 2012
Răspunsul la stress « DISCERNE

[…] în absenţa unei “alarme” de genul răspunsului emoţional se manifestă. Am publicat un articol cu rezultate ale unor cercetări privind efectele pe care le poate avea stressul. Astfel, se pune întrebarea prin analogie: atunci când se aprinde butonul roşu care te anunţa […]

Apreciază

12 12 2012
Articole despre stress & inteligenţa emoţională « DISCERNE

[…] Stressul în organizaţii – câteva repere […]

Apreciază

11 09 2014
De ce sunt românii stresaţi | DISCERNE

[…] Stressul în organizaţii – câteva repere  […]

Apreciază

27 09 2014
Cum reduci stresul în companiile din România | DISCERNE

[…] Stresul în organizaţii – câteva repere  […]

Apreciază

13 11 2014

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: