Îmbunătăţirea imaginii ONG-urilor prin relaţii publice

20 05 2011

În seria articolelor adresate ONG-urilor pe care am început-o cu ce să eviţi în sponsorizare şi cum să convingi sponsorii, adaug articolul de astăzi, care, deşi poate părea oarecum teoretic, în realitate se bazează pe experienţă – iar corelaţia dintre teorie şi experienţă este ceea ce lipseşte tinerilor din ziua de astăzi care studiază relaţiile publice, dar de multe ori şi celor care se ocupă de asemenea activităţi în cadrul ONG-urilor.

Relaţiile publice constituie un aspect vital al comunicării organizaţiei, şi, spun unii teoreticieni, că dacă marketingul este descris prin cei 4 P (produs, preţ, promovare şi plasare), în cazul relaţiilor publice, se mai adaugă un al 5-lea P, care se referă la dimensiunea comunicării PERSONALE. Astfel, relaţiile publice aduc plus-valoare prin implicarea compoenentei interumane. În acest sens, voi prezenta două tipuri specifice de publicuri prin care ONG-urile se pot promova foarte uşor, ieftin şi bine: mass-media şi liderii de opinie. 

1. Abordarea Instituţiilor media.

Fie că e vorba de televiziune, radio, presa scrisă sau internet, mass-media în România este controlată ideologic şi economic. Atâta vreme cât o anumită organizaţie nu atacă obiectivele instituţiei media din acest punct de vedere şi pot să aducă bani sau să economisească bani, există posibilitatea unei colaborări. Aici comunicarea este mult mai simplă. Fiind vorba despre informaţii de interes cultural şi instituţiile media fiind obligate prin lege să ofere spaţiu pentru promovarea informaţiilor legate de asemenea activităţi, este mult mai uşor şi rapid a primi răspunsuri în ceea ce priveşte colaborarea. În plus, dacă se trimite un comunicat de presă bine scris pe internet, acest lcuru ar trebui să fie suficient pentru a realiza o promovare a evenimentuluo. Din păcate, jurnalisştii români nu au nici un pic de respect pentru relatarea informaţiilor într-o manieră corectă, realizând truncheri, relatări greşite, care prin modul în care ajung la public pot să afecteze comunicarea strategică a imaginii organizaţiei, iar acest lucru în mod normal în occident este reglementat de un cod de practică deontologică, sub sancţiunea legii prin litigii care în occident SUNT ÎNAINTATE instituţiilor media. În România lucrurile funcţionează altfel. Se fac citări trunchiate, sunt stâlcite nume, sunt preluate/citate informaţii fără permisiunea sursei, sunt contrafăcute surse, informaţia nu este verificată la sursă şi alte lucruri de genul acesta care pot face ca un banal comunciat de presă să facă un un deserviciu beneficiarului prin modul în care sunt preluate informaţiile în presă. Ca marketer, recomand oricărui client să stea cu avocatul alături atunci când oferă informaţii mediei şi să prede orice informaţii sub scris pentru a fi siguri că imaginea organizaţiei este reprezentată corect… sau să plătească publireportaje. Dar în aceste condiţii interesul instituţiilor media ar scădea dramatic.

Atenţie! Se poate ajunge uşor în ziare, în eter, pe sticlă sau pe net, dar ce contează este CUM este redată imaginea organizaţiei. Este important ca informaţia predată presei să fie redactată de un copywriter care să deghizeze suficient de bine acţiunea de relaţii publice ca ştire de interes general, iar zairistul să înţeleagă că imaginea organizaţiei are în spate o strategie care se cere respectată. Provocarea acestui echilibru este cea mai mare în ceea ce priveşte strategia de comunicare cu media.

În acelaşi sens, trebuie contactate pentru parteneriate media şefii departamentelor de marketing ale respectivelor instituţii media şi trimiterea unui proiect clar care să ilustreze importanţa parteneriatului. Acest proiect trebuie să fie particularizat.

Din nou, în ceea ce priveşte reprezentanţii media, este dificil de creionat o strategie, dar dacă se stabilesc legături de durată cu anumiţi reprezentţi ai presei, obiectivele organizaţiei pot fi satisfăcute.

2. Abordarea liderilor de opinie

Liderii de opinie au rolul de a influenţa imaginea unor anumite publicuri, de obicei specializate, cu privire la organizaţie. Aceştia, de obicei, au o poziţionare clară faţă de organizaţie, cosntruită de-a lungul timpului. Atunci când este abordat un nou lider de opinie, acesta trebuie să aibă o imagine cât mai specifică şi completă asupra organizaţiei, conform standardelor sale. Mulţi din aceştia răspund pozitiv la intenţii de networking, mai ales dacă organizaţia are un capital de imagine suficient de mare pentru a oferi argument suficient pentru a realiza o inalnire cu o persoana care nu a mai auzit de respectiva organizatie.

În primul rând, este necesară o documentare foarte amănunţită în prealabil, pe internet (se pune între ghilimele numele complet al persoanei şi se apasă enter pentru a găsi articolele despre această persoană). Dacă are un site, citiţi-l. Dacă are un blog, citiţi-l. Dacă scrie într-o revistă, citiţi-i articolele. Observaţi în special acele aspecte care îi definesc valorile şi patternurile de comunicar ce vă ajută să înţelegeţi „cum sa-l luaţi”. Flexibilitatea şi atenţia la deltalii joacă un rol foarte important, ca şi a şti exact ce doriţi de la acea persoană. Dacă este un testimonial, spuneţi-i aceasta. Dacă doriţi un parteneriat, spuneţ-i aceasta… într-o manieră persuasivă folosind informaţiile pe care le aveţi. Păstraţi în minte obiectivele şi publicurile-ţintă. Liderii de opinie sunt resurse valoroase pentru orice organizaţie şi se cer curtaţi şi trataţi cu grijă, pentru că impresia lor pe baza relaţiei cu şi a imaginii comunicate a organizaţiei, pot aduce sau îndepărta clienţi.

Îţi recomand să citeşti şi:

Cum să îţi promovezi ONG-ul în online

Îţi mulţumesc!

Happy organizational branding!

Ştefan

PS: Orice comentariu din partea ta contează mult pentru mine şi indirect pentru cei care vor citi în continuare acest articol, poate chiar cineva apropiat ţie, căruia de asemenea îi va folosi! Adresa pe care te rog să îmi scrii este artis_consulting.training [at] yahoo [punct] com 

Scrie-mi despre tine: câţi ani ai, dacă eşti leader sau follower la slujbă, dacă eşti student(ă) sau liber profesionist, cum ai ajuns la acest articol, de ce l-ai citit, ce aşteptări ai de la blogul Discerne sau cum ţi s-a părut.

NOU! Din 2012, poţi şi tu contribui! Citeşte aici despre cum poţi să publici pe blogul Discerne!

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu. Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.


Anunțuri

Acțiuni

Information

5 responses

24 05 2011
Recrutarea voluntarilor pentru ONG-uri « DISCERNE

[…] Îmbunătăţirea imaginii ONG-urilor prin relaţii publice […]

Apreciază

19 12 2011
Olivian BREDA

Mulțumesc frumos de link, pe cât mai curânda revedere. 🙂

Apreciază

19 01 2012
Cum se făcea PR la cinema acum 10 ani « DISCERNE

[…] Îmbunătăţirea imaginii ONG-urilor prin relaţii publice […]

Apreciază

1 06 2013
Recrutarea voluntarilor pentru ONG-uri | DISCERNE

[…] Îmbunătăţirea imaginii ONG-urilor prin relaţii publice […]

Apreciază

17 03 2014
Articole despre advertising, PR şi promovare scrise de Ştefan Alexandrescu | DISCERNE

[…] Îmbunătăţirea imaginii ONG-urilor prin relaţii publice […]

Apreciază

Te invit să-ţi împărtăşeşti gândurile în legătură cu acest conţinut!

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s




%d blogeri au apreciat asta: