Studiu de caz în malpraxis, sau despre falşii psihologi (exemplu: Gabriela Marin)

Acest articol, descrierea unui caz real de malpraxis în aplicare psihodiagnozei în psihologia organizaţională, argumentează cu fapte încălcarea explicită a codului deontologic al psihologului, stabilit de Colegiul Psihologilor din România şi reglementat prin activitatea comisiei de etică din cadrul acestuia. COPSI are împuternicirea legală, în calitate de autoritate recunoscută de stat pentru a interveni, investiga şi sancţiona, profesional şi legal cazurile în care s-a constatat pe baza dovezilor prezentate existenţa unei contravenienţe faţă de codul deontologic.

Dr. Gabriela Luminiţa Marin (nume anterior Boloaje), acreditată cf. COPSI, cu drept de liberă practică în psihologie clinică şi psihoterapie, de specialitate medic, este practicant în psihoterapie cognitiv-comportamentală sub supervizare, având cod personal în registru 07228, nr. CD 565 / 23.03.2009.

În calitate de psihoterapeut, susţine cursuri deschise, adresate publicului larg, interesat de autocunoaştere şi dezvoltare personală. A demarat o serie de activităţi de informare şi promovare în rândul publicului-ţintă, incluzând articole publicate în site-uri nişate, incluzând între acestea şi Empower.ro . Citez din autodescrierea ca autor pe acest site (www.empower.ro/autori/gabriela-marin/), „licenţiată în masterul de Psihoterapii cognitiv-comportamentale”.

Empower.ro este un portal tematic pe subiecte în aria dezvoltării personale, profesionale şi spirituale, auto-optimizării, inteligenţei financiare şi a promovării altor sisteme practice adresate publicului interesat de aceste nişe. Pe portal, publică peste 20 de autori, iar de când acesta s-a lansat, în mai 2008, a înregistrat o performanţă remarcabilă în termenii traficului, al fidelizării cititorilor, al poziţionării de brand şi al monetizării, precum şi un impact în offline, prin organizarea de seminarii gratuite de 2-3 ore susţinute de autori ai site-ului pentru cei interesaţi.

Pe blogul http://testedeinteligentaemotionala.blogspot.com (pe care se găseşte doar un test simplu, numit „de inteligenţă emoţională”) se prezintă ca „Professional Member of International Enneagram Association”. A tradus cartea „ Înţelepciunea Eneagramei” de Ricardo Riso şi Russ Hudson, apărută la Editura Mix.

În acest context, psih. Gabriela Marin, a publicat în secţiunea „inteligenţa emoţională”, o serie de articole despre enneagramă, care se găsesc la adresele de mai jos:

http://www.empower.ro/inteligenta-emotionala/ce-este-eneagrama/

http://www.empower.ro/inteligenta-emotionala/teste-de-personalitate-eneagrama-i/

http://www.empower.ro/inteligenta-emotionala/teste-de-personalitate-eneagrama-ii/

http://www.empower.ro/inteligenta-emotionala/atinge-ti-potentialul-maxim-cu-eneagrama/

http://www.sistempsi.ro/index.php?page=despre%20eneagrama

, urmând ca după publicarea acestor articole să organizeze un seminar pe acest subiect: http://www.damaideparte.ro/index.php/self-mastery-atinge-ti-potentialul-maxim-cu-ajutorul-eneagramei/713/ (despre ce a ajuns DaMaiDeparte.ro am scris aici)

Citez din articolul Gabrielei Marin, „Ce este eneagrama”:

„Ce are unic Eneagrama este faptul ca este singurul sistem psiho-spiritual care descrie personalitatea umana in totalitatea ei, ca un continuum de stari si nivele de constiinta, dezvaluind misterul starilor contradictorii pe le traim. Este o sinteza a celor mai noi teorii psihologice: Teoria personalitatii multidimensionale, Objective-Relations Theory, Teoria actualizarii sinelui dar si a vechilor traditii esoterice.[...]De fapt unul din mesajele fundamentale pe care ni le ofera Eneagrama este faptul ca dezvoltarea personala si transformarea spirituala nu sunt procese diferite .”(?!?)- pe lângă că nu practică psihologie ca lumea, nu ştie nici măcar marketing – iată aici un articol dpdv al brandingului cu privire la diferenţele fundamentale între categorii.

În acest context, cititorul este invitat să aleagă dintr-o serie de afirmaţii şi să afle care tip este, în două teste simple, parcă alese din revistele de integrame, insistând pe importanţa ca în urma testului, fiecare cititor să se încadreze strict într-un singur tip.

Mi-am publicat obiecţia profesională la prezentarea într-un asemenea mod a acestui instrument sub forma unui comentariu critic, care a fost exclus prin moderare de pe site. Administratorul mi-a comunicat într-o manieră vehementă restricţionarea accesului la acest site, considerând observaţia făcută un abuz.

În română, a fost tradusă (2000, Teora) cartea despre enneagramă a lui Rene de Lassus, unde autorul scrie la pg. 61: „Fiinţa umană este o realitate complexă. Toate sistemele care încearcă să îngrădească personalitatea în categorii sunt simplificatoare. Eneagrama s-ar putea preta la această simplificare. De altfel, unii se grăbesc să o folosească astfel, abuzând de credulitatea cititorilor sau a clienţilor lor. [...] Fiabilitatea testelor referitoare la eneagramă este încă relativă. Din această cauză, în pofida faptului că mulţi oameni se dau în vânt după acest gen de exerciţii, eu prefer să mă abţin.”.

Art. II. 7. din Codul deontologic al psihologului explicitează cum „Psihologii vor sustine cu responsabilitate rolul psihologiei ca disciplina, în fata societatii si vor promova si mentine cele mai înalte standarde ale disciplinei.”.

Etica şi standardele au fost încălcate în acest caz, prin modalitatea în care Gabriela Marin, în articolele şi prezenţa sa online (vezi şi articolul de pe egirl.ro, „Cele 7 greşeli care îi pun pe fugă pe bărbaţi”) http://www.egirl.ro/Cele-7-greseli-care-ii-pun-pe-fuga-pe-barbati,a3095.html#c11674 ilustrează anumite concepte psihologice într-o manieră simplistă. Mai departe, art. III. 8. menţionează cum „Psihologii vor evita sa participe la activitati care pot cauza daune imaginii psihologilor sau psihologiei ca profesie, vor explica rolul psihologului tuturor celor interesati.”

Argumentarea din acest articol este orientată spre concluzia că prin modalitatea în care a asociat profesia şi calitatea de psiholog şi psihoterapeut (titulatură folosită) cu descrieri atât de simpliste ale unor concepte complexe, a afectat negativ percepţia imaginii şi a statutului psihologului în România, facilitând crearea unei proaste impresii a cititorilor neavizaţi asupra rolului psihologului, mai ales cu referire la folosirea unor instrumente de psihodiagnoză organizaţională.

Nu numai că promovează instrumente nestandardizate din punct de vedere ştiinţific, dar le prezintă şi ca soluţie pentru mediul organizaţional, aşa cum o face în seria de articole de pe portalul cu resurse organizaţionale Business-edu.ro, începând cu articolul „Psiho-eneagrama”, care ulterior a fost retras, şi care se găsea la adresa: http://business-edu.ro/blogs/Psiho-Eneagrama.html?blogger=Gabriela+Marin 

Uşurinţa cu care asociază o caracteristică şi un titlu profesional unui instrument bazat pe ezoterism, pe care îl promovează cu nonşalanţă drept un instrument de bază într-o companie este una care este nedemnă pentru statutul de psiholog şi incompatibilă cu practicarea la nişte standarde profesioniste ale acestei meserii.

Problema nu este în sine promovarea acestor instrumente, ci asocierea în prezentare a statutului său de psiholog , precum şi pretenţia că există o legătură între psihologie şi eneagramă, sau că eneagrama ar fi un instrument psihologic, când în realitate, nu este. În plus, nici măcar prin raportare la domeniul în sine, descris ca atare de către un specialist, eneagrama nu este recomandată pentru a fi promovată cu o asemenea uşurinţă şi la un grad atât de pronunţat de simplificare.

Ceea ce reiese din articolele Dr. Gabriela Marin despre eneagramă contrazice însăşi spiritul în care este acest instrument conceput spre a fi folosit, ceea ce ilustrează un grad înalt de amatorism şi incompetenţă profesională din partea Dr. Gabriela Marin în calitate de psihoterapeut. În mod deosebit, formularea „tu eşti tipul nr. 7”, de exemplu, este una care diminuează grosolan trăsăturile şi caracteristicile specifice ale unui individ, aplicându-i o etichetă care din punct de vedere al limbajului psihologic este neprofesionistă (un subiect nu este rezultatul testului său de personalitate) şi rezultată în urma unei succesiuni de întrebări nereprezentative.

Mai departe, Art. IV.1. Menţionează cum „Psihologii au obligatia sa-si cunoasca foarte bine limitele de competenta în oferirea de servicii psihologice, în activitatea de predare sau de cercetare.”. Este evident cum limitele cunoştinţelor sau ale aplicării cunoştinţelor Gabrielei Marin în domeniul psihodiagnozei reprezintă o limită a percepţiei psihologului în general. Ca exponent al profesiei pentru care a fost acreditată, folosirea unor astfel de asocieri reprezintă un abuz în această profesie, în care direcţie este important să se ia măsuri imediate, prin intervenţia pe lângă administratorii site-urilor pe care s-au publicat respectivele articole, pentru a fi şterse, şi de asemenea de pe site-urile administrate de Gabriela Marin.

În acest sens, dacă Dr. Gabriela Marin este atestată ca psiholog cognitiv-comportamental cu specializare în psihoterapie, modalitatea în care foloseşte instrumente de psihodiagnoză sau despre care pretinde că sunt de psihodiagnoză (între acestea numărându-se în mod deosebit testele de personalitate), este unul care invită la un grad de responsabilitate, pe care în acest caz, nu îl respectă, conform art. XIII. 1-2. :

„1. Psihologii vor oferi informatii despre caracteristicile psihologice ale indivizilor numai dupa ce au realizat o evaluare adecvata, care sa sustina stiintific si metodologic afirmatiile si concluziile lor, indiferent daca e vorba de recomandari, rapoarte sau evaluari, precizând limitele afirmatiilor, concluziilor si recomandarilor lor.

2. Psihologii vor utiliza (administra, scora, interpreta) metodele si tehnicile de evaluare în stricta conformitate cu normele instituite în acest sens de Colegiu. Astfel psihologii vor folosi numai instrumente de evaluare ale caror caracteristici tehnice (validitate si fidelitate) au fost stabilite, care detin etalon pentru membrii populatiei vizate si sunt însotite de manualul acestuia. În urma oricarei evaluari, psihologii vor preciza beneficiarului limitele rezultatelor si interpretarilor. Psihologii vor folosi metode de evaluare adecvate nivelului educational al indivizilor, în afara cazului în care folosirea unui limbaj sofisticat sau a unei alte limbi este relevanta pentru scopul evaluarii. [...] ”.

Prin argumentele oferite în cuprinsul acestei analize, am urmărit să surprind o tendinţă de a suprasimplifica, de a superficializa folosirea unor concepte ce reclamă responsabilitate profesională. Confruntând-o verbal direct, faţă în faţă, pe Gabriela Marin în legătură cu acest subiect, după încheierea unui seminar, în 2009, am constatat rigiditate, inflexibilitate, lipsă de disponibilitate spre ascultare şi încăpăţânare în propriul punct de vedere, exact trăsăturile opuse unui psiholog, chestionat în public cu privire la normele sale de conduită etică şi profesională. 

Desigur, scopul meu nu este să fac o sesizarea COPSI, întrucât toată tevatura specifică pentru un asemenea demers mie îmi arată pur şi simplu cum COPSI încă nu a intrat în sec. al XXI-lea.

Referinţe de bază:

Codul deontologic al profesiei de psiholog cu drept de liberă practică

Codul etic al Asociatiei Europene de Psihoterapie

PS: Orice comentariu din partea ta contează mult pentru mine şi indirect pentru cei care vor citi în continuare acest articol, poate chiar cineva apropiat ţie, căruia de asemenea îi va folosi! Adresa pe care te rog să îmi scrii este artis_consulting.training [at] yahoo [punct] com

Scrie-mi despre tine: câţi ani ai, dacă eşti leader sau follower la slujbă, dacă eşti student(ă) sau liber profesionist, cum ai ajuns la acest articol, de ce l-ai citit, ce aşteptări ai de la blogul Discerne sau cum ţi s-a părut.

NOU! Din 2012, poţi şi tu contribui! Citeşte aici despre cum poţi să publici pe blogul Discerne!

Copyright (C) Ştefan Alexandrescu. Materialele de pe acest blog sunt supuse acestui disclaimer.